Divinitatea și crima: o relație complexă.

 Crima este o realitate a lumii în care trăim ~ o realitate super dură. Ea poate fi comisă din diverse motive, inclusiv din dorința de răzbunare, de putere sau de profit. Întrebarea care se pune este dacă există cu adevărat o forță supremă care să pedepsească crima.

Crima este o problemă complexă care a existat de-a lungul istoriei omenirii. În multe culturi, crimele au fost considerate a fi o încălcare a legilor divine, iar pedepsele pentru crime au fost adesea severe.

În acest articol, voi incerca a expune o opinie personală despre relația dintre crimă și divinitate. Pur și simplu voi incerca in a argumenta că acțiunile crimele sunt întotdeauna greșite, indiferent de motivul pentru care sunt comise. De asemenea, voi susține că divinitatea nu ar trebui să fie asociată cu crimele care continuă a fi manifestate la nivel global.

Crimele sunt întotdeauna greșite, indiferent de motivul pentru care sunt comise. Chiar dacă o crimă este comisă în numele unei cauze juste, cum ar fi războiul sau justiția, ea este totuși o încălcare a vieții umane.

Viața umană este sacră și trebuie protejată. Nimeni nu are dreptul să ia viața altuia, indiferent de circumstanțe. Chiar dacă cineva comite o crimă pentru a se apăra sau pentru a proteja pe alții, tot este o încălcare a legii morale.

Divinitatea nu ar trebui să fie asociată cu crimele. Divinitatea este adesea văzută ca o forță bună și iubitoare. Cu toate acestea, dacă divinitatea ar fi asociată cu crimele, ar însemna că divinitatea este, de asemenea, o forță rea și distructivă.

Acest lucru ar fi o contradicție cu ideea de divinitate. Divinitatea ar trebui să fie o forță care promovează binele și dreptatea. Nu ar trebui să fie asociată cu crimele, care sunt o încălcare a binelui și a dreptății.

Crima este o încălcare a legii naturale, care dăunează echilibrului universului. Prin urmare, este firesc ca mulți dintre noi, să credem că acțiunile crimele vor duce în cele din urmă la consecințe negative pentru vinovați și cei nevinovați. 

De exemplu, crimele împotriva naturii pot duce la dezastre naturale, cum ar fi inundațiile, seceta sau cutremurele. Crimele împotriva altor persoane pot duce la război, sărăcie și violență.

În trecut, liderii civilizațiilor antice se considerau adesea zei sau trimiși ai zeilor. Această autoproclamare a divinității a fost adesea folosită pentru a exploata temerile și necunoștințele supușilor.

De exemplu, conducătorii asirieni se considerau reprezentați ai zeului Assur. Ei foloseau această credință pentru a justifica războaiele și sclavia.

Cărțile sfinte ale diferitelor religii oferă o imagine a divinității care este adesea plină de violență și ură. De exemplu, Biblia prezintă o imagine a lui Dumnezeu care este uneori răzbunător și punitiv. Această imagine a divinității este incompatibilă cu natura divinității, care este, în esență, iubitoare și compasională.

In general consider cu tărie ca fiecare tip de acțiune criminal, distrugător si haotic va fi pedepsit în cele din urmă, dar nu prin intermediul unor activități răzbunătoare ~ forța supremă, care menține universul într-un echilibru constant, va acționa în mod just și echitabil, fără a se lăsa pradă emoțiilor.

• Această opinie este susținută de istoria civilizațiilor antice. După cum am mai spus putin mai sus de aceste cuvinte, multe dintre aceste civilizații, liderii se considerau zei sau trimiși ai zeilor. Ei profitau de temerile și necunoștințele supușilor lor pentru a-și menține puterea.

Oamenii au avut întotdeauna frică de necunoscut. In mare parte, imaginația unor oameni mai ,,slabi de înger" poate crea o diversitate închipuită de monștri terifianți. În acest sens, este ușor de înțeles de ce oamenii au fost tentați să creadă că există zei care să îi pedepsească pentru crimele lor.

• Cu toate acestea, este greu de crezut că ceea ce descoperim citind cărțile sfinte ar reprezenta cu adevărat realitatea adevărului. Până la urmă aceste cărți considerate a fi sfinte au fost scrise de oameni, care sunt supuși erorilor și prejudecăților.

Din punctul meu de vedere, un lider care ar avea ceva de împărțit cu alte națiuni ar trebui eliminat, îndepărtat de la putere si renegat dar, printr-o acțiune pacifistă in niciun caz prin acțiuni brutale. Ar fi cam singurul mod de a preveni ura și conflictele dintre națiuni și rase, pe un termen destul de lung.

• În concluzie, crimele sunt întotdeauna greșite, indiferent de motivul pentru care sunt comise. Divinitatea nu ar trebui să fie asociată cu crimele.

V-ați întrebat vreodată cum crimele pot fi folosite de liderii politici pentru a justifica restricțiile asupra libertăților civile? sau la ideea total nevinovată, în privința cărților considerate a fi sfinte, care sunt adesea pline de violență și ură, pot oferi o imagine distorsionată a divinității?

Crimele au fost adesea folosite ca instrument de control social. Liderii politici și religioși le pot folosi pentru a-și îngrozi și subjuga supușii ~ asta sa întâmplat și-n trecut asta se întâmplă și acum la ora actuală pe întreg cuprinsul Pământului. Oare, până când!!??

In general, crimele pot fi folosite pentru a crea un sentiment de frică și nesiguranță în rândul populației. Acest lucru poate face oamenii mai predispuși să accepte autoritatea și să urmeze instrucțiunile liderilor lor. Pur și simplu vor ajunge sa accepte ceea ce nu au dorit cu adevărat și asta datorită manifestărilor răzbunătoare față de cei care au greșit cu adevărat. 

De exemplu, liderii totalitari pot folosi crimele pentru a justifica represiunea politică. Ei pot acuza oponenții politici de crime și pot folosi această acuzație pentru a-i aresta, denigra, tortura și chiar executa.

De asemenea, liderii religioși pot folosi crimele pentru a-și controla supușii. Ei pot spune că acțiunile crimele sunt pedepsite de divinitate și că cei care le comit vor fi pedepsiți în viața de apoi sau viceversa. Acest lucru poate face oamenii mai predispuși să respecte legile religioase.

Un exemplu concret de cum crimele pot fi folosite pentru a crea un sentiment de frică și nesiguranță în rândul populației este represiunea politică în Germania nazistă. Liderii naziști au folosit crimele pentru a-și îngrozi oponenții politici și pentru a-i convinge să se supună regimului. Ei au organizat proteste violente împotriva oponenților politici, au arestat și torturat mii de oameni și au executat sute de mii de oameni.

Un alt exemplu este controlul minorităților în Statele Unite. Crimele împotriva minorităților, cum ar fi afro-americanii și nativii americani, au fost folosite pentru a justifica discriminarea și segregarea. Liderii politici americani au susținut că minoritățile sunt inferioare albilor și că merită să fie tratate diferit.

Nu uitați de România anului 1989 ~ 1990!! În timpul Revoluției Române din 1989, care a dus la căderea regimului comunist, au fost uciși peste 1.100 de oameni și aproximativ 4000 de persoane rănite. O parte dintre aceștia au fost victime ale violențelor armatei și ale indiferenței Securității ale acelor timpuri haotice, dar alții au fost uciși de către diverși manifestanți, îndemnați intens la violență.

Perioada imediat următoare Revoluției, a existat o stare de anarhie și violență. Forțele de ordine erau dezordonate și nu puteau să controleze situația. Manifestanții erau, de asemenea, înarmați și violenți, iar uneori au ucis oameni care nu erau agenți ai Securității sau ai regimului comunist. Totul pe baza unor presupuneri, manifestate prin intermediul activităților violente.

Un alt motiv pentru care oameni nevinovați au fost uciși este că, în perioada imediat următoare Revoluției, a existat o atmosferă de suspiciune și frică. Oamenii se temeau că agenții Securității se vor răzbuna și vor ucide manifestanți. Acest lucru a dus la o serie de acte de violență împotriva persoanelor care erau suspectate de a fi agenți ai Securității, chiar dacă acestea erau nevinovate.

Crimele împotriva nevinovaților reprezintă o pagină neagră din istoria României. Ele sunt o mărturie a violenței și a haosului care au marcat acea perioadă nefastă. Yep, si asta datorită unor forțe interne politice criminale ~ în niciun caz datorită unor rețele externe. Pur și simplu istoria ne arată că printr-o manifestare haotică si brutală, printr-o diversitate de acțiuni criminale ..... nimeni nu va rezolva absolut nimic bun.

Pur și simplu, crimele împotriva acelor oameni prezenți intre anii 1989 - 1990, au avut consecințe grave asupra societății românești. Ele au creat o stare de frică și neîncredere între oameni. De asemenea, au dus la o pierdere de încredere în instituțiile statului. Chipurile, până și-n momentul de față acele tipuri de temeri și neîncrederi continuă să persiste și la ora actuală. 

Prin urmare, crimele sunt un instrument puternic care poate fi folosit pentru a controla oamenii. Este important să fim conștienți de acest lucru, astfel încât să putem rezista încercărilor de a fi controlați sau manipulați prin frică. 

Păstrând-uti calmul, protejezi pacea ~ Păstrând-uti ritmul pacifist, vei proteja libertățile fundamentale ale fiecărui individ în parte. Timpuri bune.